Orice persoană pasionată de grădinărit se gândeşte la posibilitatea construirii unei sere. Aceasta vă poate oferi oportunitatea de a vă bucura de grădinărit în orice anotimp, fie că vă doriţi să cultivaţi legumele, fie doar pentru că vă place să fiţi în mijlocul florilor.
Construcţia şi buna funcţionare a unei sere implică mai mulţi factori. Dimensiunea serei depinde de spaţiul disponibil, de costurile iniţiale şi de modul în care va fi folosită-sezonier, permanent, pentru flori sau legume. Indicat ar fi să fie mai mare, deoarece extinderea ulterioară va costa mai mult decât construcţia uneia mai mari de la început. Înălţimea serei este foarte importantă întrucât una mai înaltă este mai uşor de încălzit şi de ventilat.
Locul potrivit pentru seră
Dacă va fi folosită pe timp de toamnă şi de iarnă, sera va avea nevoie de expunere la soare cel puţin şase ore pe zi. Câteodată însă, posibilitatea de umbrire poate fi un avantaj: un copac, de exemplu, va oferi umbră pe timpul verii, prevenind încălzirea excesivă.
Poziţia optimă pentru o seră este pe linia est-vest, pentru a beneficia de cea mai bună lumină şi pentru că în interiorul ei se vor crea mai puţine umbre, iar la sud de casă sau de alte construcţii, pentru a nu fi umbrită de acestea.
Dacă vă doriţi o seră adiacentă casei, cu un perete comun, e aproape obligatoriu să fie pe latura de sud a acesteia. Ea va încălzi casa pe timp de iarnă, însă vara sistemul de ventilaţie trebuie foarte bine pus la punct.
Solul este alt aspect important. Dacă veţi folosi pământul din grădină, trebuie ales un loc uşor drenabil, cel mai potrivit fiind cel nisipos. Bineînţeles, calitatea lui poate fi oricând îmbunătăţită cu compost sau bălegar.
Existenţa utilităţilor în apropierea locului ales va reduce serios costurile iniţiale – pentru seră va fi nevoie de electricitate şi, cel mai important, de apă; de asemenea, ar trebui să nu fie expusă la vânt şi să fie uşor accesibilă din casă şi grădină.
Structura serei
Următoarele criterii sunt rezistenţa şi, evident, costurile. Structura serei trebuie să fie suficient de rezistentă pentru ca vântul sau acumulările de zăpadă să nu creeze probleme. Temperaturile ridicate previn, într-adevăr, acumulările masive, dar panta acoperişului nu trebuie să fie mai mică de 30 de grade.
O seră permanentă va avea nevoie de fundaţii suficient de adânci încât să depăşească aşa-zisa cotă de îngheţ a pământului.
Majoritatea serelor sunt construite din lemn sau PVC. Lemnul este un material ecologic, o resursă regenerabilă în timp, dar în cazul acesta ar putea necesita vopsire, iar vopseaua este dăunătoare mediului. PVC-ul, în schimb, este poluant prin modul de fabricare şi prin materialele de bază şi este foarte greu reciclabil, dar este ieftin, rezistent şi durabil.
Indiferent de materialul ales, dimensionarea structurii trebuie realizată la minimul posibil, pentru a nu obtura pătrunderea luminii, dar fără a sacrifica rezistenţa.
Alegerea materialului pentru învelitoare
Materialul pentru învelitoare este cel mai important, pentru că el va determina caracteristicile luminii, uşurinţa întreţinerii, durabilitatea şi aspectul serei.
Lumina necesară pentru fotosinteza plantelor nu se regăseşte în întreaga radiaţie solară, ci doar în cea cu lungimea de undă între 400 şi 700 de nanometri, adică „radiaţia activă fotosintetic“. Şi cum există o gamă largă de materiale care lasă să treacă lumina cu aceste caracteristici, nu va fi greu să îl alegeţi pe cel potrivit.
Plasticul este, cu siguranţă, cel mai ieftin material şi foarte uşor de montat, dar foarte potrivit unei sere provizorii, pentru că, oricât de rezistent ar fi, aspectul lasă de dorit. Acrilul este un material transparent, rezistent, cu rata de absorbţie a radiaţiilor solare mai mare decât în cazul sticlei, dar se zgârie foarte uşor şi în timp se îngălbeneşte. Plăcile de policarbon sunt mai rezistente la impact, dar şi ele se zgârie destul de uşor, se îngălbenesc şi îşi pierd transparenţa. Polivinilul are rata de absorbţie a radiaţiilor solare foarte mare, astfel că în timpul nopţii temperatura creşte destul de mult, dar este mai scump. Panourile de polietilenă sunt foarte ieftine, dar se pretează doar pentru serele temporare, deoarece se degradează foarte repede, fiind distruse chiar de razele ultraviolete. Raportul preţ/rezistenţă este foarte bun în cazul panourilor de poliester cu fibră de sticlă, dar şi acestea transmit mai puţină lumină şi se îngălbenesc.
Sticla este tot timpul preferată. Dar, din păcate, nu este eficientă termic, lumina din seră nu va fi difuză şi astfel există riscul ca unele plante să se ardă. În plus, are o greutate foarte mare şi va necesita un cadru mult mai rezistent.
Bianca Sanda
